În loc să facă ceva util, Baroul din Quebec s-a răzbunat pe persoana care a criticat o apropiată a Baroului din Quebec și clientă a firmei șefului Baroului
Un răspuns la manipulările publicate în ziarul local din Sherbrooke (Quebec, Canada), La Tribune (Tribuna), pe 23 iulie 2026
Alexandra Captariu, LL.B.
Pe 23 iulie 2026, ziarul Tribuna a publicat un articol despre mine intitulat „O avocată radiată după ce a criticat o decană a Universității din Sherbrooke pe LinkedIn”.
Citind acest articol, am aflat pentru prima dată că ar exista o așa-zisă decizie a Baroului din Quebec, care nu a fost publicată și pe care nu am primit-o, care ar fi fost dată de anumiți membri ai Baroului din Quebec a căror identitate nu o cunosc, în absența mea, în urma unui proces obscur pe care aceste persoane l-ar fi desfășurat fără cunoștința mea, în urma unei presupuse „cereri de verificare” din partea unei persoane a cărei identitate nu mi s-a adus la cunoștință și care își ascunde identitatea de public. Baroul din Quebec ascunde de asemenea identitatea persoanei care a căutat să facă rău, doar că publicul este capabil să își imagineze cine este persoana în spatele acestei situații.
Ziarul Tribuna nu m-a contactat înainte de publicarea acestui articol și nu mi-a oferit drept la replică.
Așadar, iată răspunsul meu.
Pretențiile Baroului din Quebec sunt eronate și fără fundament
Critica mea era întemeiată, bine meritată și nu justifica o anchetă din partea Baroului
În septembrie 2025, mi-am exercitat un drept fundamental, garantat de Carta drepturilor și libertăților omului din Quebec, de a mă exprima și de a o critica pe decana Facultății de drept de la Universitatea din Sherbrooke (Canada), Marie-Pierre Robert, și pe prietena sa, secretara facultății Josée Chartier, o dată ce s-a expus în spațiul public că au recurs în mod recurent și pe o lungă perioadă de timp la scheme frauduloase în angajarea lectorilor universitari la Facultatea de drept - ca să nu mai vorbim despre uzurparea titlului de avocat de către această decană, o problemă relatată aici :
Ori, persoane ca Marie-Pierre Robert și Josée Chartier, care ocupă funcții ce le fac responsabile de educarea și formarea viitorilor reprezentanți ai justiției, care trebuie să incarneze noțiunea de justiție, nu pot servi drept model de justiție odată ce comportamentul lor a fost pus sub semnul întrebării de către documente oficiale ale propriului angajator. Asemenea persoane nu au ce să mai caute în asemenea funcții. Menținerea lor în post și promovarea lor pun în dubiu calitatea educației oferite, credibilitatea facultății de drept, credibilitatea universității, credibilitatea corpului profesoral care acceptă să fie condus de asemenea persoane, etc.
Noțiunea de justiție este subminată atunci când persoane reprobabile vorbesc cu dezinvoltură de justiție și dau lecții despre ceea ce înseamnă noțiunea de justiție, precum piromanul care educă viitorii pompieri, vorbindu-le despre importanța stingerii incendiilor, și după aceea le semnează diploma de acreditare de pompieri.
În ciuda la toate acestea, Marie-Pierre Robert venise să le vorbească studenților de la drept, în mod cabotin, fix despre justiție și acces la justiție.
Constatând lipsa de bun simț, comentariul meu a fost următorul :
„Sunt șocată să văd tupeul decanei Marie-Pierre Robert și al directoarei relațiilor cu studenții Josée Chartier de la Facultatea de drept a Universității din Sherbrooke de a vorbi cu dezinvoltură despre justiție și acces la justiție, în timp ce aceste două persoane au participat în mod activ și au întreprins acte care au subminat noțiunea de justiție.
Este de asemenea incredibil că aceste două persoane se află încă în poziții de autoritate.
Dar înțeleg că în Quebec « impunitatea » rimează cu « oameni bine conectați ».
Ce rușine pentru Facultatea de drept a Universității din Sherbrooke să promoveze în continuare aceste două managere.
https://www.claudiu-popa.com/sur-le-milieu-universitaire/stratagemes-frauduleux-contrats-faculte-de-droit-universite-de-sherbrooke”
De la stânga la dreapta : Josée Chartier (directoarea relațiilor cu studenții și secretara Facultății de drept a Universității din Sherbrooke) și Marie-Pierre Robert (decana Facultății de drept a Universității din Sherbrooke)
Sunt deosebit de mândră că le-am criticat, mai ales ținând cont de faptul că restul profesiei în general tace atunci când contează să vorbești. Ca să o citez pe judecătoarea Claire L'Heureux-Dubé de la Curtea supremă a Canadei, care a subliniat că printre colegii săi, „curajul nu este frecvent la Curtea Supremă”, nu am nicio dificultate în a face aceeași observație despre un număr semnificativ de avocați și profesori de drept din provincia Quebec (Canada).
Critica adusă decanei Marie-Pierre Robert și complicei sale s-a bazat pe o demonstrație factuală meticuloasă, cu argumente și sprijinită de dovezi, bazate în special pe documente oficiale și comunicări ale Universității din Sherbrooke, care demonstrau clar că Marie-Pierre Robert era reproșabilă și că, printre altele, încălcase legea și diverse reguli ale contractului colectiv de muncă în angajarea lectorilor universitari - comportament care a prejudiciat nenumărați lectori universitari de-a lungul anilor.
Până în prezent, la cunoștința mea, de mai bine de patru ani, decana Marie-Pierre Robert nu a contrazis public aceste elemente.
Dovezile și argumentele care susțineau concluzia că decana Robert merita să fie criticată erau disponibile public pe platforma profesională a Dr-ului Claudiu Popa, expert în drept penal și fost avocat penalist (2013-2025), care a predat ca lector la Facultatea de drept a Universității din Sherbrooke din 2012 până în 2024, și care are o fină cunoștință legată de iregularitățile desfășurate în interiorul Facultății de drept din Sherbrooke. Cunoscut în mediul juridic și academic din Quebec pentru integritatea și profesionalismul său, acest expert a fost format pe două continente (nord-american și european), în patru țări diferite, deține o diplomă de master în drept penal și două doctorate în drept penal canadian și francez. Unul dintre aceste doctorate l-a obținut de la Facultatea de drept a Universității din Sherbrooke a lui Marie-Pierre Robert, după dezvăluirile despre schemele frauduloase la care a recurs Robert.
Dacă Marie-Pierre Robert considera că nu merită sa fie criticată, aceasta avea cont de LinkedIn, putea să îmi răspundă direct acolo și să explice de ce nu este de acord cu acel comentariu. Așa s-ar fi comportat un adult rezonabil și responsabil, dar aceasta a ales să nu o facă.
Comentariul meu includea de asemenea linkul către platforma profesională unde se afla această demonstrație cu probe, pe care ziarul Tribuna nu l-a arătat cititorilor săi, lăsând falsa impresie că acest comentariul ar fi fost făcut fără context și fără sprijin.
Aici este captura publicată de Tribuna :
În timp ce comentariul complet era acesta :
Sursă : LinkedIn, https://www.linkedin.com/posts/epbc-section-universit%C3%A9-de-sherbrooke-a5059b30b_retour-sur-notre-%C3%A9v%C3%A9nement-de-lancement-du-ugcPost-7373791698981634048-tD8G/.
Poză făcută în septembrie 2025, care o arată pe Marie-Pierre Robert, decana Facultății de drept a Universității din Sherbrooke, ținând un discurs studenților legat de conceptul de justiție, pe când aceasta făcuse obiectul unor denunțuri și acțiuni în justiție care o priveau din 2022.
Septembrie 2025. În poză : Josée Chartier, directoarea de relații cu studenții și secretara Facultății de drept a Universității din Sherbrooke, la același eveniment cu Marie-Pierre Robert.
În poză : judecătoarea Fany O'Bomsawin de la Curtea superioară din Sherbrooke (ruda judecătoarei Michelle O'Bonsawin de la Curtea supremă a Canadei), colega soțului lui Marie-Pierre Robert, Sébastien Pierre-Roy (anterior la firma de avocatură McCarthy Tétrault și acum la Curtea superioară a Quebecului din Sherbrooke). Marie-Pierre Robert și Josée Chartier stau una lângă alta în primul rând la același eveniment.
În ciuda faptului că publicul avea la dispoziție dovezi documentare în abundență care îmi susțineau comentariul, și în ciuda clarității incontestabile a referinței pe care am făcut-o la articolul partajat, Baroul din Quebec s-a prefăcut că nu știe despre ce este vorba sau pe ce se baza comentariul (chiar dacă avea în posesie comentariul cu linkul către dovezi – știu că îl avea în posesie pentru că mi l-a transmis chiar Baroul sub formă de screenshot), și l-a trimis pe avocatul Baroului Sébastien Dyotte să mă întrebe, în esență, pe ce se baza acel comentariu ...
Sébastien Dyotte. Source : LinkedIn
Așa cum se întâmplă de obicei, Baroul din Quebec nu a deschis o anchetă asupra persoanelor denunțate, Baroul a deschis o „anchetă” asupra denunțătorului.
Era mai mult decât evident că Sébastien Dyotte se servea de un pretext fals pentru a declanșa o așa-zisă „anchetă” în mod nejustificat si nenecesar, în ciuda faptului că avea tot ce-i trebuia pentru a vedea că libertatea mea de exprimare fusese exercitată într-un mod rezonabil care nu justifica deschiderea unei anchete.
Am furnizat un răspuns complet Baroului
În ciuda impertinenței acțiunilor lui Sébastien Dyotte, în ceea ce mă privește, am colaborat la așa-numita sa „anchetă” și am răspuns pe deplin comunicării sale : i-am transmis ceea ce aveam să-i transmit și am respectat articolul 135 din Codul de deontologie al avocaților.
L-am informat pe Dyotte că acel comentariu se baza pe informații la care el însuși avea acces – informații clare și credibile. Aceste informații puteau fi găsite atât în comentariul meu, consultând linkul atașat, cât și pe mai multe motoare de căutare digitale gratuite accesibile publicului.
Nu este serios din partea Baroului din Quebec să pretindă, așa cum a pretins Baroul, că l-aș fi împiedicat pe Dyotte să descopere în „ancheta” lui de ce Marie-Pierre Robert era criticabilă. Din contră, o asemenea pretenție este ridicolă, o pierdere de timp și de bani generată de Baroul din Quebec.
În plus, dacă Sébastien Dyotte era cu adevărat preocupat să descopere adevărul și nu căuta doar să cauzeze probleme pentru că am partajat informații publice care dezvăluiau corupția din cadrul sistemelor universitar și judiciar din Quebec - ceea ce nu a fost pe gustul anumitor prieteni ai conducerii Baroului din Quebec - nu trebuia decât să solicite din partea instanțelor o copie a dosarelor Dr-ului Popa împotriva Universității din Sherbrooke și a direcțiunii Facultății de drept. Articolul care îmi sprijinea comentariul conținea referințe la aceste dosare judiciare pe care Dyotte putea să le solicite, dar acesta nici măcar nu le-a menționat, la nici un moment. Nici conținutul lor, nici părțile în litigiu. Dyotte doar s-a prefăcut că nu vede. Aceste dosare dezvăluiau în mod clar schemele frauduloase ale direcțiunii Facultății de drept a Universității din Sherbrooke, iar dacă Dyotte ar fi citit acele dosare, ar fi putut vedea dovezile acestor scheme și să revalideze, dintr-o sursă suplimentară, critica mea conform căreia astfel de acțiuni afectau noțiunea de justiție. Dosarele erau publice și cuprindeau sute de pagini de dovezi, documente procedurale și pledoarii scrise.
Doar că Dyotte era cazul clasic de avocat părtinitor căruia nu i-a plăcut răspunsul pe care l-a primit și care a recurs la diversiune, susținând că răspunsul „nu ar fi complet” pentru a-și camufla nemulțumirea și pentru a avea un motiv de care să se plângă, în ciuda faptului că acesta nu avea dreptate.
Mult mai grav este faptul că, în timpul acestor comunicări, am descoperit că Sébastien Dyotte se afla în conflict de interese.
Sebastien Dyotte, un avocat al Baroului din Quebec care avea legături cu Marie-Pierre Robert și Josée Chartier
L-am anchetat și eu pe Sébastien Dyotte și am descoperit că, dintre toți avocații pe care Baroul din Quebec îi avea la dispoziție - și sunt mulți -, Baroul din Quebec a ales să trimită un absolvent al Facultății de drept a Universității din Sherbrooke, un apropiat al grupului de interese „Jean Charest-Marie-Pierre Robert-Universitatea din Sherbrooke & co.”, grup vizat de litigiile care au scos la iveală motive de critică.
Câțiva membri ai grupului de interese „Jean Charest-Marie-Pierre Robert-Universitatea din Sherbrooke și compania” : Pierre Cossette (pe atunci rector al Universității din Sherbrooke, în prezent candidat din partea Partidului Liberal din Quebec al lui Jean Charest pentru postul de deputat din Sherbrooke), Marie-Pierre Robert și Jean Charest (marele ambasador al Universității din Sherbrooke și fost lider al Partidului Liberal din Quebec). Octombrie 2024 – în timpul litigiilor lor cu Dr. Popa.
Printre altele, Sébastien Dyotte studiase împreună cu Josée Chartier la Facultatea de drept a Universității din Sherbrooke între 1995 și 1998 și era, la momentul presupusei sale „anchete”, membru al asociației ADDUS (asociația absolvenților de drept de la Universitatea din Sherbrooke) sub conducerea decanei Marie-Pierre Robert a Facultății de drept a Universității din Sherbrooke, în timp ce Dyotte „investiga” comentariul care le critica pe Josée Chartier și Marie-Pierre Robert.
Sébastien Dyotte nu mi-a dezvăluit conflictele sale de interese așa cum era obligat să o facă. Dimpotrivă, acesta a acționat în mod pervers, ascunzând conflictele sale de interese, încercând să se prezinte în mod obiectiv și dezinteresat, în timp ce acțiunile sale și instrumentalizarea funcțiilor sale de verificator serveau intereselor persoanelor cu care avea legături.
Odată demascat, Sébastien Dyotte ar fi trebuit măcar să delege dosarul altcuiva, lucru pe care nu l-a făcut. Dimpotrivă, el s-a încăpățânat să rămână în dosar cu orice preț, chiar și cu prețul de a se face de râs.
Într-un astfel de context, obligația unui avocat de a colabora cu Baroul din Quebec nu este absolută.
În principiu, în caz de rea credință, de conflicte de interese, în cazul în care este vădită dorința avocatului verificator al Baroului de a face rău sau de a se răzbuna, abuzul de putere, traficul de influență, corupția, hărțuirea, potențiale acte criminale avocatului verificator al Baroului, etc., constituie (într-o societate presupus „liberă” și încă nu complet totalitară) limite ale obligației unui membru al unui ordin profesional de a continua să mai colaboreze cu un astfel de comportament.
Totuși, în practică, în astfel de situații marcate de conflicte de interese și de rea-credință ale avocatului verificator al Baroului, funcția de verificare a Baroului este adesea instrumentalizată pentru a-i pierde timpul avocatului vizat, a-l hărțui, a-l face să piardă resurse, a-l prinde în proceduri judiciare lungi și a-l epuiza financiar etc.
Pentru o avocată ca mine, care acumulase o anumită experiență în domeniu, era evident că acesta era cazul cu Dyotte : îi răspunsesem la comunicare, avea tot ce-i trebuia pentru a-și desfășura „ancheta” (pe care nu ar fi trebuit să o deschidă niciodată) și a constata că nu exista niciun temei pentru a sesiza Consiliul disciplinar al Baroului, acesta acționa în conflicte de interese și refuzase să delege cazul altcuiva atunci când a fost prins cu conflictele sale - un comportament nedemn de un ofițer de justiție și de Ordinul profesional al avocaților precum Baroul din Quebec, ceea ce, în opinia mea, constituia un abuz de putere, un comportament contrar obligațiilor lor etice.
I-am informat personal pe superiorii lui Sébastien Dyotte despre această situație, pe verificatorul șef al Baroului din Quebec, Guy Bilodeau, pe directoarea Baroului din Quebec, Catherine Ouimet, și pe președintele Baroului din Quebec, Marcel-Olivier Nadeau.
Doar că, conducerea Baroului din Quebec era, de asemenea, apropiată de Marie-Pierre Robert.
De la stânga la dreapta : Guy Bilodeau (verificatorul șef al Baroului din Quebec), Catherine Ouimet (directoarea Baroului din Quebec), Marcel-Olivier Nadeau (președintele Baroului din Quebec).
Marie-Pierre Robert, o colaboratoare de lungă durată a Baroului din Quebec, promovată de Baroul din Quebec, care a profitat de banii fundației Baroului din Quebec
Marie-Pierre Robert a lucrat mai mulți ani pentru Baroului din Quebec, în cadrul Comitetului de formare a avocaților [1], oferind avize, dacă puteți să vă imaginați, pe „probleme legate de calitatea formării avocaților” [2].
Baroul din Quebec a promovat-o des pe Marie-Pierre Robert, oferindu-i din 2012, în mod recurent, mii si mii de dolari prin intermediul fundației Baroului din Quebec pentru a-i finanța „proiectele de cercetare” și permițându-i să dea conferințe plătite avocaților, inclusiv până în 2025 :
Sursă : Universitatea din Sherbrooke
Conferință plătită dată de Marie-Pierre Robert pentru fundația Baroului din Quebec, octombrie 2025 (Facebook).
Consiliul de administrație al fundației Baroului din Quebec a fost prezidat până în 2026 de un avocat de la firma Cain Lamarre, coleg al președintelui Baroului din Quebec, Marcel-Olivier Nadeau, tot de la Cain Lamarre. Directoarea Baroului din Quebec, Catherine Ouimet, a fost, de asemenea, membră a acestui consiliu de administrație [3] care i-a oferit bani lui Marie-Pierre Robert.
În plus, pentru că s-a plasat ca decană a Facultății de drept a Universității din Sherbrooke, Marie-Pierre Robert lucrează de câțiva ani cu președintele Baroului din Quebec și cu directoarea Baroului din Quebec în cadrul Forumului din Quebec privind accesul la justiție civilă și de familie (un grup care include mai mulți judecători ai Curții din Quebec, Curții superioare din Quebec, Curții de apel din Quebec și alții).
Sursa : Forumul din Quebec privind accesul la justiție civilă și familială, https://forumaccesjustice.quebec/membres/
Soțul lui Marie-Pierre Robert, Sébastien Pierre-Roy, a lucrat și el pentru Baroul din Quebec între 2021 și 2023. Soțul ei a fost numit membru al Consiliului disciplinar al Baroului din Quebec de către consiliul de administrație al Baroului, din care făceau parte președintele Baroului din Quebec (Marcel-Olivier Nadeau) și directoarea Baroului din Quebec (Catherine Ouimet) [4], chiar înainte de a fi catapultat în funcția de judecător la Curtea superioară a Quebecului din Sherbrooke de către ministrul Justiției și profesorul de drept David Lametti - un fost coleg profesor al lui Marie-Pierre Robert.
Soțul lui Marie-Pierre Robert, Sébastien Pierre-Roy, a fost numit judecător în 2023 la aceeași instanță și în același oraș unde erau judecate de colegii soțului ei dosarele judiciare privind interesele lui Marie-Pierre Robert împotriva Dr-ului Popa.
Marie-Pierre Robert, clienta firmei de avocatură a președintelui Baroului din Quebec
De la începutul proceselor între Marie-Pierre Robert, Universitatea din Sherbrooke și Dr. Popa în 2022, timp de mai bine de patru ani și în ciuda tuturor reproșurilor pe care judecătorii din Quebec și Canada le-au meritat până în prezent pentru modul inacceptabil, părtinitor și nedrept în care au tratat aceste dosare, nu pot să nu remarc următorul fapt : niciun tribunal nu a satisfăcut pe deplin nevoia decanei Marie-Pierre Robert de a afirma că aceasta nu a recurs la scheme frauduloase în angajarea lectorilor la Facultatea de drept a Universității din Sherbrooke.
Aceste dosare nu au fost judecate pe fond, ele au fost blocate fără temei legal, pentru pretexte procedurale false, de judecători în conflicte de interese, apropiați ai lui Marie-Pierre Robert, apropiați ai soțului ei judecător, apropiați ai altor manageri ai Facultății de drept responsabili de aceste scheme (inclusiv Louis Marquis, catapultat și el ca judecător la Curtea superioară din Quebec la Sherbrooke în 2024, și Sébastien Lebel-Grenier numit rector al Universității Bishop's din Sherbrooke în 2023) sau apropiați ai lui Jean Charest (marele ambasador al Universității din Sherbrooke, fost prim ministru al Quebecului și încă avocat cu influență în Baroul din Quebec).
Cu toate acestea, nimeni nu a exonerat-o pe Marie-Pierre Robert, nici măcar cei mai apropiați judecători.
Niciun judecător nu a îndrăznit să se pronunțe asupra fondului dosarelor pentru a spune că prietena lor decană, Marie-Pierre Robert, nu ar fi recurs la scheme frauduloase săvârșite pe banii contribuabililor și pe banii studenților în procesul de angajare a lectorilor - scheme de care au beneficiat avocații de la firma Cain Lamarre care a reprezentat-o pe Marie-Pierre Robert în instanță.
Dimpotrivă, faptele și probele din aceste dosare sunt clare și au scos la iveală schemele evidente ale lui Marie-Pierre Robert, acte reprobabile ale unei decane a unei facultăți de drept, profesor de drept, care nu a respectat regula de drept.
Acest lucru trebuie să o fi frustrat pe Marie-Pierre Robert.
Pe parcursul acestui proces de îngropare a acestor dosarelor judiciare, care a avut loc între 2022 și 2025, firma de avocatură Cain Lamarre a reprezentat-o pe Marie-Pierre Robert și Universitatea din Sherbrooke, o firmă ai cărei avocați beneficiaseră ei înșiși de schemele de angajare ale lui Marie-Pierre Robert.
În acest context, în 2025, a apărut brusc în fruntea Baroului din Quebec, Marcel-Olivier Nadeau, avocat de la firma Cain Lamarre care a reprezentat-o pe Marie-Pierre Robert în aceste dosare litigioase, pentru a conduce Baroul din Quebec și care, la scurt timp după instalarea sa ca președinte în iunie 2025, a inițiat „verificări” și „anchete” în septembrie 2025 care au vizat-o pe avocata care a denunțat natura reprobabilă a comportamentului clientei firmei sale, Marie-Pierre Robert.
Sursa : Cain Lamarre și Marcel-Olivier Nadeau (LinkedIn).
Poza din stânga : martie 2025.
Poza din dreapta : ianuarie 2026.
Comportamentul Baroului din Quebec arată adevărata față a Baroului sub conducerea actuală : un grup de interese care își ajută apropiații
Nu numai că demersurile Baroului din Quebec au fost inutile, dar rezultatul demersurilor lui a fost și mai inutil - să suspenzi temporar „practica” unei foste avocate, care demisionase deja din Barou și care întorsese spatele profesiei fără legătură cu aceste demersuri, este să faci proba, ca Barou, de o lipsă de discernământ scandaloasă și de o patetic de proastă gestiune a resurselor sistemului de justiție.
Pretențiile de fațadă de așa-zisă „protecție a publicului” nu conving aici pe nimeni. Baroul din Quebec a arătat în cazul acesta că acționează ca o grupare organizată care ajută interese private atunci când cineva revelează că persoane apropiate de Barou, pe care acesta le finanțează, le promovează și pe care le prezintă publicului ca fiind modele, sunt demonstrate ca nefiind atât de venerabile pe cât pretinsese Baroul că ar fi.
Baroul din Quebec a promovat-o sub diferite forme pe Marie-Pierre Robert timp de peste 10 ani, plasând-o pe comitetele sale și crescându-i influența în mediul juridic, dându-i bani pentru a-i susține „proiectele de cercetare” și invitând-o să țină conferințe plătite de avocați, contribuind astfel la ascensiunea acesteia în poziții de putere, poziții din care i-a fost posibil să recurgă la schemele frauduloase criticate și care i-au oferit puteri pe care le-a folosit după aceea ca să facă rău celui care a denunțat-o pentru schemele sale frauduloase și pentru alte acte reprobabile pe care aceasta le-a făcut. La acest lucru se mai adaugă și faptul că Baroul din Quebec a mințit public, prezentând-o de mai multe ori pe Marie-Pierre Robert ca avocată între 2018 si 2026, deși aceasta nu mai era avocată membră a Baroului de când și-a dat demisia din Baroul din Quebec în 2014.
Președintele Baroului din Quebec, Marcel-Olivier Nadeau, este plătit cu aproape 300.000 de dolari pe an, iar directoarea Baroului din Quebec, Catherine Ouimet, este plătită cu aproape 400.000 de dolari pe an pentru a proteja publicul, nu pentru a-i proteja pe cei apropiați [5]. Nu i-a auzit nimeni pe acești doi bogați ai Baroului din Quebec să se concentreze pe adevăratele probleme ale sistemului de justiție din Quebec care contează pentru public, să denunțe corupția și favoritismul judiciar, să denunțe frecventările inadecvate între avocați și judecători, care după aceea le judecă dosarele și le dau victorii pe bandă rulantă, etc. Invit conducerea actuală a Ordinului profesional al avocaților din Quebec să se concentreze pe adevărate probleme ale sistemului de justiție din Quebec și să își petreacă mai puțin timp să își ajute o apropiată cu problemele ei de decanat.
Bineînteles că atunci când Baroul din Quebec se asociează cu tipul acesta de persoane precum Robert și le promovează publicului, Baroul își încalcă misiunea de a proteja publicul, face rău publicului, înșală încrederea publicului și devine un vector care contribuie la corupția din sistem, mai ales atunci când încearcă să distragă atenția de la revelații legitime și de interes public despre apropiații săi.
În asemenea circumstanțe, Baroul din Quebec este reproșabil pentru că a promovat o persoană reproșabilă, iar odată ce s-a aflat acest lucru, în loc să tacă, acest Barou a ales să recurgă la un pretext pentru a distrage atenția și a se răzbuna, chiar dacă acest lucru îl discreditează și riscă să facă de râs această instituție.
Finanțarea ziarului Tribuna, gestionată de colegul președintelui Baroului din Quebec de la firma Cain Lamarre și angajat al lui Marie-Pierre Robert
În timp ce Marcel-Olivier Nadeau a fost plasat în fruntea Baroului din Quebec, colegul său de la firma de avocatură Cain Lamarre și angajat al lui Marie-Pierre Robert, Stéphane Reynolds de la firma Cain Lamarre, a fost plasat în fruntea finanțării ziarului care a publicat articolul care m-a vizat.
Sursă : LinkedIn, https://www.linkedin.com/posts/gilles-carignan-mba-074081b9_st%C3%A9phane-reynolds-mettre-son-expertise-au-share-7480964626659164160-V2BV/
Stéphane Reynolds este un alt apropiat de-al lui Marie-Pierre Robert.
Marie-Pierre Robert este angajatorul lui Stéphane Reynolds la Facultatea de drept a Universității din Sherbrooke.
Aceasta l-a angajat ca lector la Facultatea de drept a Universității din Sherbrooke timp de mai mulți ani, din 2015 până în 2019 și din 2024 până în prezent. În plus, Stéphane Reynolds a predat la Facultatea de drept, în timp ce Sébastien Dyotte și Josée Chartier studiau împreună la aceeași facultate.
Marie-Pierre Robert a fost, de asemenea, angajatorul mai multor colegi ai lui Reynolds de la Cain Lamarre, beneficiari ai schemelor frauduloase ale lui Robert (precum avocatul Charles Guay, care a acționat ca avocat în dosarele litigioase și a cărui angajare a servit în fața instanței drept exemplu flagrant de încălcare a regulilor contractului colectiv de muncă privind angajarea lectorilor; mama sa a lucrat „toată viața” pentru ziarul Tribuna).
În plus, Marie-Pierre Robert a fost superioara lui Stéphane Reynolds în consiliul de administrație al Centrului juridic comunitar din estul Quebecului, unde era președinte din 2023, iar Reynolds era administrator [6]. În 2025-2026, Reynolds a preluat conducerea consiliului de administrație, devenind președinte, iar Robert administrator. Cei doi au lucrează împreună ca administratori ai acestei organizații din 2019 [7].
Implicarea recentă a lui Stéphane Reynolds în mass-media tradițională nu este întâmplătoare, aceasta a intervenit în contextul în care colega sa de la Cain Lamarre a recunoscut public în 2024, pe pagina web a Cain Lamarre, că această firmă a creat o rețea „cu mass-media de toate tipurile” pentru „beneficiul clientelei sale” precum Marie-Pierre Robert :
„De-a lungul anilor, Cain Lamarre și-a construit o rețea impresionantă de contacte și se angajează să o pună la dispoziția clienților săi. Profesioniștii noștri cultivă și mențin relații strategice cu bărbați și femei influente la nivel municipal, provincial și național, cu firme naționale și internaționale și cu mass-media de toate tipurile.”
„Nu numai că utilizarea judicioasă a unei astfel de rețele poate facilita rezolvarea problemelor juridice, dar aceasta încurajează colaborarea și acționează ca o pârghie economică pentru mulți dintre clienții noștri.” „Eficacitatea acestei rețele este consolidată și de angajamentul socio-economic al avocaților și notarilor noștri.”
- Gina Doucet
avocat și director executiv al cabinetului de avocatură
Cain Lamarre, 2023-2024
În acest context a apărut deodată acest articol din Tribuna care viza adversarii lui Robert și Cain Lamarre (Reynolds, Nadeau, Guay, etc.), o altă formă de răzbunare din partea acestui grup de interese.
Decența și bunul simț impun, de obicei, ca jurnaliștii care sunt în buzunarul avocaților lui Cain Lamarre să nu scrie povești împotriva adversarilor lui Cain Lamarre (sau a clienților acestora).
Concluzie
Este clar, pentru mine, că acest grup de oameni care controlează în prezent Facultatea de drept a Universității din Sherbrooke și Baroul din Quebec a instrumentalizat aceste instituții într-un efort de a se răzbuna și de a controla narativul pentru a disimula criminalitate.
Dincolo de cele menționate mai sus, îmi mențin convingerea sinceră, bazată pe experiența mea profesională ca avocată și a probelor existente în dosarele judiciare, că Marie-Pierre Robert nu numai că „a subminat noțiunea de justiție”, dar că ar trebui să facă obiectul unor anchete penale și, eventual, al unor acuzații din partea parchetului din Quebec, astfel încât să răspundă în cele din urmă pentru acțiunile sale.
Marie-Pierre Robert ar trebui, de asemenea, să fie demisă din funcția de decană a Facultății de drept de la Universitatea din Sherbrooke.
Cât despre Baroul din Quebec, acest tip de reglări politice de conturi practicate de conducerea sa în acest dosar a decredibilizat instituția Ordinului profesional al avocaților.
Oficiul Profesiilor din Quebec, care se descrie ca fiind „un actor central în sistemul profesional din Quebec” a cărui „misiune este de a se asigura că fiecare ordin profesional din Quebec protejează publicul” [8], ar trebui să investigheze Baroul din Quebec, care, în cazul acesta, nu a acționat pentru a proteja publicul, ci pentru a-și ajuta prietenii și pentru a se răzbuna pe adversarii prietenilor săi.
*****
Referințe
[1] BARREAU DU QUÉBEC, Rapport annuel 2018-2019, Barreau.qc.ca, iunie 2019, p. 76, online : https://www.barreau.qc.ca/media/pt0bsukz/2018-2019-rapport-annuel.pdf; BARREAU DU QUÉBEC, Rapport annuel 2019-2020, Barreau.qc.ca, mai 2020, p. 108, online : https://www.barreau.qc.ca/media/xxkpleme/2019-2020-rapport-annuel.pdf; BARREAU DU QUÉBEC, Rapport annuel 2020-2021, Barreau.qc.ca, mai 2021, p. 112, online : https://www.barreau.qc.ca/media/5gshp4ds/4-rapport-annuel-2020-2021.pdf; BARREAU DU QUÉBEC, Rapport annuel 2021-2022, Barreau.qc.ca, mai 2022, p. 109, online : https://www.barreau.qc.ca/media/j5chvly0/2021-2022-rapport-annuel.pdf;
[2] BARREAU DU QUÉBEC, Rapport annuel 2021-2022, supra, p. 84.
[3] CAIN LAMARRE, « Marcel-Olivier Nadeau », Cainlamarre.ca, 2025, online : https://cainlamarre.ca/employe/marcel-olivier-nadeau/
FONDATION DU BARREAU DU QUÉBEC, « Composition du conseil d’administration », Fondationdubarreau.qc.ca, 2025, online : https://fondationdubarreau.qc.ca/equipe-et-conseil-dadministration.
FONDATION DU BARREAU DU QUÉBEC, « Nouveau partenariat avec Cain Lamarre en soutien à notre mission ! », Fondationdubarreau.qc.ca, 14 août 2025, online : https://fondationdubarreau.qc.ca/nouvelles/nouveau-partenariat-avec-cain-lamarre.
FONDATION DU BARREAU DU QUÉBEC, « Un partenariat avec Cain Lamarre pour faire avancer le droit et la relève ! », Linkedin.com, august 2025, online : https://fr.linkedin.com/posts/fondation-du-barreau-du-quebec_un-partenariat-avec-cain-lamarre-pour-faire-activity-7361750818099732481-qk0U.
FONDATION DU BARREAU DU QUÉBEC, « Merci à Me Pierre Lévesque pour huit années de leadership à la Fondation du Barreau du Québec », Fondationdubarreau.qc.ca, 21 iulie 2026, online : https://fondationdubarreau.qc.ca/nouvelles/mepierrel%C3%A9vesque.
[4] BARREAU DU QUÉBEC, Rapport annuel 2021-2022, Barreau.qc.ca, mai 2022, p. 32, 33 et 107, online : https://www.barreau.qc.ca/media/j5chvly0/2021-2022-rapport-annuel.pdf; BARREAU DU QUÉBEC, Rapport annuel 2022-2023, Barreau.qc.ca, mai 2023, p. 35 et 111, online : https://www.barreau.qc.ca/media/4tfdpore/2022-2023-rapport-annuel.pdf.
[5] BARREAU DU QUÉBEC, Rapport annuel 2025-2026, Barreau.qc.ca, mai 2026, p. 36 et 37, online : https://www.barreau.qc.ca/media/aqdpcckj/rapport-annuel-2025-2026.pdf.
[6] AIDE JURIDIQUE ESTRIE, Rapport annuel 2019, Aidejuridiqueestrie.ca, 2019, online : https://aidejuridiqueestrie.ca/wp-content/uploads/2020/07/Rapport-anuel-2019-CCJE.pdf.
AIDE JURIDIQUE ESTRIE, Rapport annuel 2020, Aidejuridiqueestrie.ca, 2020, online : https://aidejuridiqueestrie.ca/wp-content/uploads/2021/09/Rapport-annuel-CCJE-2020.pdf.
AIDE JURIDIQUE ESTRIE, Rapport annuel 2021, Aidejuridiqueestrie.ca, 2021, online : https://aidejuridiqueestrie.ca/wp-content/uploads/2022/10/Rapport-annuel-CCJE-2021.pdf
AIDE JURIDIQUE ESTRIE, Rapport annuel 2022, Aidejuridiqueestrie.ca, 2022, online : https://aidejuridiqueestrie.ca/wp-content/uploads/2023/05/Rapport-annuel-CCJE-2022.pdf.
AIDE JURIDIQUE ESTRIE, Rapport annuel 2023, Aidejuridiqueestrie.ca, 2023, online : https://aidejuridiqueestrie.ca/wp-content/uploads/2024/05/Rapport_annuel_CCJE_2023.pdf.
AIDE JURIDIQUE ESTRIE, Rapport annuel 2024, Aidejuridiqueestrie.ca, 2024, online : https://aidejuridiqueestrie.ca/wp-content/uploads/2025/05/rapport_annuel_gestion_ccje_2024-2025.pdf.
[7] AIDE JURIDIQUE DU QUÉBEC, “Estrie - Conseil d’administration”, Aidejuridique.quebec, 2026, online : https://aidejuridique.quebec/bureau-estrie/.
[8] GOUVERNEMENT DU QUEBEC, „Office des professions du Québec”, Quebec.ca, 7 iulie 2026, online : https://www.quebec.ca/gouvernement/ministeres-organismes/office-professions.